Hipogonadism - Simptome, cauze și tratament

Hipogonadismul este o condiție când Glandele sexuale nu produc suficienți hormoni. Această afecțiune poate provoca diverse tulburări, cum ar fi impotența la bărbați și tulburările menstruale la femei.

Glandele sexuale la bărbați sunt testiculele, în timp ce glandele sexuale la femei sunt ovarele. Aceste glande sunt responsabile pentru producerea de hormoni care reglează caracteristicile sexuale, cum ar fi dezvoltarea testiculară la bărbați și creșterea sânilor la femei.

Acest hormon reglează, de asemenea, producția de spermatozoizi masculin, precum și producția de ovule și ciclul menstrual feminin. Nu numai că, hormonii sexuali joacă, de asemenea, un rol în multe funcții ale altor organe ale corpului, inclusiv inima și creierul.

Hipogonadismul poate apărea din cauza leziunilor glandelor sexuale sau din cauza anumitor boli. Această condiție poate provoca nu numai tulburări ale funcției sexuale, ci poate afecta și starea fizică generală.

Cauze și tipuri de hipogonadism

În funcție de cauză, hipogonadismul este împărțit în primar și secundar. Hipogonadismul primar este o afecțiune în care glandele sexuale sunt afectate, astfel încât acestea nu sunt capabile să producă destui hormoni sexuali.

Unele dintre lucrurile care pot provoca hipogonadism primar sunt:

  • Boli autoimune, de exemplu boala Addison
  • Tulburări genetice, de exemplu sindromul Klinefelter, sindromul Turner sau sindromul Kallman
  • Tulburări ale rinichilor
  • Probleme cu inima
  • Infecție severă
  • Leziuni ale testiculelor
  • Hemocromatoză sau niveluri ridicate de fier în sânge
  • Criptorhidie sau testicule necoborâte
  • Efecte secundare ale radioterapiei sau chimioterapiei în tratamentul cancerului
  • Chirurgie pe organele sexuale

Între timp, hipogonadismul secundar apare din cauza leziunilor glandelor din creier, și anume glandele pituitare (hipofizare) și hipotalamus, care sunt însărcinate cu trimiterea semnalelor glandelor sexuale pentru a produce hormoni. Condițiile care pot provoca hipogonadism secundar includ:

  • Leziune sau tumoră a glandei pituitare sau a hipotalamusului
  • Tulburări genetice, cum ar fi sindromul Kallmann
  • Infecții, inclusiv infecția HIV/SIDA
  • Expunerea la radiații a capului
  • Obezitatea
  • operatie pe creier
  • Deficiențe nutriționale, de exemplu din cauza anorexiei nervoase
  • Pierdere drastică în greutate
  • Utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor sau opioidelor
  • Boli care provoacă inflamație, cum ar fi tuberculoza, sarcoidoza sau histiocitoza

Simptome de hipogonadism

Simptomele hipogonadismului pot varia, în funcție de sexul și vârsta pacientului. Iată explicația:

Bărbații înainte de pubertate

Dacă hipogonadismul a apărut încă din copilărie, de exemplu din cauza unei tulburări genetice, simptomele care pot apărea sunt:

  • Creștere lentă sau anormală a penisului și testiculelor (genitale ambigue)
  • Sanii mariti (ginecomastie)
  • Mâinile și picioarele par mai lungi decât corpul
  • Postura corpului subțire și mic
  • Vocea devine mai tare târziu la pubertate sau nu devine mai tare deloc

Bărbații după pubertate

Dacă hipogonadismul apare după pubertate, simptomele pot include:

  • Corpul obosit usor
  • Dificultate de concentrare
  • Pierderea masei musculare
  • Pierderea dorinței sexuale
  • Impotenţă
  • Păr redus pe față și pe corp

Fetele înainte de pubertate

Hipogonadismul la femeile prepuberate poate provoca următoarele simptome:

  • Sânii cresc încet sau nu cresc deloc
  • Cea mai mică cantitate de păr care crește pe pubian
  • Amenoree primară sau prima menstruație întârziată (>14 ani)

Femeile după pubertate

Dacă hipogonadismul apare la o femeie care a trecut prin pubertate, simptomele pot include:

  • Menstruația devine rar (oligomenoree) sau nu apare deloc mai mult de 3 luni
  • Scăderea dorinței și a dispoziției de a desfășura activități
  • Corpul se simte fierbinte
  • Inima bătând cu putere
  • Păsică uscată
  • Scăderea dorinței sexuale
  • Secreții albe groase de la sân

Când să mergi la medic

Vă recomandăm să consultați un medic dacă aveți simptome de hipogonadism, așa cum s-a menționat mai sus. Cu cât hipoginadismul este detectat și tratat mai devreme, cu atât este mai probabil să se vindece.

Hipogonadismul poate fi transmis de la părinte la copil. Prin urmare, dacă există un membru al familiei care are antecedente de hipogonadism sau alte afecțiuni care pot provoca hipogonadism, ar trebui să discutați această problemă cu un medic pediatru, astfel încât starea hormonilor sexuali ai copilului să poată fi monitorizată din timp.

Diagnosticul hipogonadismului

Diagnosticul hipogonadismului începe cu adresarea întrebărilor despre simptome, istoricul medical și medicamentele utilizate. Medicul va efectua, de asemenea, un examen fizic, examinând starea organelor genitale, modelele de creștere a părului și masa musculară.

Pentru un diagnostic precis, medicul va efectua și teste hormonale, cum ar fi:

  • Inspecţie hormonul foliculostimulant (FSH) și hormonul luteinizant (LH) produs de glanda pituitară
  • Testarea nivelului de testosteron la pacienții de sex masculin
  • Examinarea nivelului hormonului estrogen la pacienții de sex feminin

Verificările hormonale se fac în general dimineața înainte de ora 10, când nivelul de testosteron și estrogen cresc.

Pe lângă testele hormonale, următoarele teste pot fi efectuate de către un medic pentru a diagnostica hipogonadismul:

  • Examinarea spermei la pacienții de sex masculin
  • Verificați nivelul de fier și trombocite
  • Verificați nivelul hormonului de prolactină
  • Verificarea hormonilor tiroidieni
  • Test genetic

Medicii pot efectua, de asemenea, o ecografie pentru a afla dacă există probleme cu ovarele (ovare), cum ar fi chisturile ovariene și sindromul ovarului polichistic (PCOS). Se poate face, de asemenea, o scanare CT sau RMN pentru a verifica dacă există o tumoare în glanda pituitară.

Tratamentul hipogonadismului

Tratamentul hipogonadismului va fi adaptat sexului pacientului și cauzei subiacente.

Hipogonadismul poate fi vindecat dacă cauza este o afecțiune tratabilă, cum ar fi obezitatea. Cu toate acestea, dacă cauza este o afecțiune incurabilă, cum ar fi o tulburare genetică, atunci hipogonadismul poate deveni o boală cronică care necesită tratament pe tot parcursul vieții.

Pe baza sexului pacientului, următoarele sunt tratamente care pot fi făcute pentru a trata hipogonadismul:

Tratamentul hipogonadismului la bărbați

La pacienții de sex masculin, tratamentul hipogonadismului se face în general pentru a acoperi deficiența hormonului testosteron, prin terapie de substituție cu testosteron (terapia de substituție cu testosteron; TRT). TRT se face prin administrarea de testosteron artificial care poate fi administrat sub formă de:

  • Gel

    Gelul poate fi aplicat pe partea superioară a brațelor, umerilor, coapselor sau axilelor. Asigurați-vă că gelul este absorbit dacă pacientul este pe cale să facă baie.

  • Injecta

    Injecțiile cu testosteron pot fi administrate acasă sau de către un medic, în funcție de preparat. De obicei, injecțiile se fac la fiecare 2-3 săptămâni.

  • Comprimat

    Tabletele TRT vor face ca testosteronul să fie absorbit de sistemul limfatic.

  • Koyo

    Plasturele poate fi aplicat seara pe coapsă, stomac sau spate.

  • Pasta de guma

    Plasturele de gingie are forma unei tablete, dar nu trebuie să-l mușcați sau să-l înghiți. Plasturele se folosește pe gingiile superioare, între gingii și buze și trebuie schimbat la fiecare 12 ore.

  • Gel nazal

    Diferit de gelul anterior, acest gel este introdus în nări. Gelul se aplică de 2 ori în fiecare nară, efectuat de 3 ori pe zi.

  • Implanturi cu testosteron

    Implanturile de testosteron sunt introduse în piele chirurgical la fiecare 3-6 luni.

Este important de reținut că pacienții cărora li se efectuează TRT ar trebui să facă controale regulate cu medicul lor. Motivul este că această terapie poate declanșa diverse riscuri, cum ar fi: apnee de somn, mărirea sânilor, mărirea prostatei, reducerea producției de spermatozoizi, formarea de cheaguri de sânge și atacuri de cord.

Tratamentul hipogonadismului la femei

Hipogonadismul la pacientele de sex feminin este în general tratat cu terapie de substituție cu estrogeni sub formă de pastile sau plasturi. Medicii pot oferi, de asemenea, terapie cu doze mici de testosteron împreună cu hormonul dehidroepiandrosteron (DHEA) pentru a trata scăderea apetitului sexual la femei.

La femeile care au tulburări ale ciclului menstrual sau au dificultăți de a rămâne însărcinate, medicul va administra injecții cu hormoni. coriogonadotropină (hCG) sau pastile care conțin hormonul FSH pentru a declanșa ovulația.

Complicațiile hipogonadismului

Hipogonadismul care nu este tratat corespunzător poate duce la o serie de complicații, cum ar fi:

  • Menopauza precoce
  • Stearpă
  • Osteoporoza
  • Tulburare de anxietate sau depresie
  • Boala de inima
  • Relație tulburată cu partenerul

Prevenirea hipogonadismului

Hipogonadismul cauzat de tulburări genetice nu poate fi prevenit. Cu toate acestea, unele cauze ale hipogonadismului, cum ar fi malnutriția, infecția și obezitatea, pot fi prevenite prin exerciții fizice serioase, adoptarea unui stil de viață și a unei diete sănătoase și menținerea unei greutăți corporale ideale.


$config[zx-auto] not found$config[zx-overlay] not found