pictopub.com

Sindromul HELLP este o serie de evenimente care pot amenința sarcina. HELLP reprezintă trei condiții și anume:

• H (hemoliza), si anume distrugerea sau distrugerea globulelor rosii, care au sarcina de a transporta oxigenul din plamani in restul corpului.
• EL (elevatenzime hepatice), sau niveluri crescute de enzime produse de ficat, din cauza tulburării funcției hepatice.
• LP (număr scăzut de trombocite), sau niveluri scăzute de trombocite (trombocite). Trombocitele joacă un rol în procesul de coagulare a sângelui.

Simptomele sindromului HELLP includ dureri de cap, greață, vărsături, slăbiciune, stare de rău, umflarea feței sau a brațelor, creștere în greutate, durere în abdomenul din dreapta sus, sângerare și convulsii.

Sindromul HELLP apare la 1-2 din 1000 de sarcini. La femeile însărcinate care au hipertensiune arterială (preeclampsie) sau convulsii (eclampsie), riscul de a dezvolta sindromul HELLP crește la 10-20%. Acest sindrom apare de obicei în al 3-lea trimestru de sarcină sau la 26-40 de săptămâni de gestație. Dar, în unele cazuri, sindromul HELLP apare după naștere.

Cauzele sindromului HELLP Sindrom

Cauza exactă a sindromului HELLP la femeile însărcinate nu este cunoscută. Există suspiciunea că apariția acestei afecțiuni este declanșată de preeclampsie sau eclampsie în timpul sarcinii. În timp ce alte acuzații sunt sindromul antifosfolipidic, care este o afecțiune care prezintă riscul de a provoca cheaguri de sânge.

Următorii factori pot crește riscul unei femei însărcinate de a dezvolta sindromul HELLP:

• Sufer de hipertensiune arterială
• Peste 35 de ani
• Având o greutate peste normală sau obezitate
• Aveți antecedente de sindrom HELLP într-o sarcină anterioară
• Suferind de diabet
• Sufer de boli de rinichi.

Simptomele sindromului HELLP

Simptomele sindromului HELLP variază, cum ar fi starea de rău, oboseala ușoară, dureri abdominale în partea dreaptă-sus, dureri de cap, greață și vărsături.

Unele alte simptome ale sindromului HELLP care pot apărea, de asemenea, sunt durerea la umăr, durerea la respirație adâncă, creșterea în greutate mai mult decât în ​​mod normal pentru femeile însărcinate, umflarea feței sau a brațelor, până la tulburări de vedere. În cazuri rare, pot apărea și convulsii.

Diagnosticarea sindromului HELLP Sindrom

Medicii vor suspecta că un pacient are sindromul HELLP dacă există simptome, care sunt confirmate de un examen fizic. Examenul fizic include examinarea abdomenului, mărirea ficatului sau prezența unor părți ale corpului umflate.

Sindromul HELLP apare adesea în al treilea trimestru de sarcină. Dar, în cazuri rare, sindromul HELLP poate apărea înainte de intrarea în al 3-lea trimestru sau chiar poate apărea în decurs de 48 de ore până la o săptămână după naștere.

Simptomele sindromului HELLP pot imita simptomele altor boli sau complicații, cum ar fi bolile biliare, hepatita și tulburările de coagulare a sângelui. Prin urmare, medicii au nevoie de teste suplimentare, cum ar fi teste de sânge care au ca scop măsurarea numărului de celule roșii din sânge, trombocite și teste ale enzimelor hepatice.

Pentru a confirma că un pacient are sindromul HELLP, medicul va efectua mai multe teste, inclusiv:

• test de urină, pentru a verifica nivelul de proteine ​​din organism.
• RMN, pentru a determina dacă există sângerare în ficat, dacă există suspiciuni în această direcție.

Tratamentul sindromului HELLP Sindrom

Tratamentul pentru sindromul HELLP depinde de vârsta gestațională și de severitatea simptomelor. Cu toate acestea, practic, scoaterea imediată a bebelușului din uter este cea mai bună modalitate de a salva atât viața mamei, cât și a copilului.

La vârsta gestațională mai mică de 34 de săptămâni, medicul se va concentra mai întâi pe maturizarea funcției pulmonare la făt. În continuare, se va decide dacă livrarea se poate face sau nu.

Următoarele sunt forme de tratare a sindromului HELLP care pot fi administrate de un medic, înainte ca procesul de naștere să fie gata:

• Odihnă completă în spital, cu supraveghere regulată de către medici și asistente
• Monitorizarea stării fătului prin examinări, cum ar fi teste biofizice folosind o sonogramă, evaluarea mișcărilor fetale și teste non-stres
• Transfuziile de sânge se fac atunci când numărul de celule roșii din sânge este sub normal
• Administrarea de medicamente, cum ar fi corticosteroizi pentru a accelera maturarea plămânului fetal, medicamente antihipertensive, medicamente anticonvulsivante sub formă de sulfat de magneziu.

Medicii vor încerca să nască în mod normal gravidele cu sindrom HELLP, în special la pacientele cu colul uterin sănătos și cu 34 de săptămâni de gestație. Nașterea prin cezariană va fi evitată din cauza riscului de a provoca complicații, cum ar fi sângerări din cauza numărului scăzut de trombocite din organism.

HELLP Sindrom Prevenirea

În majoritatea cazurilor de sarcină, sindromul HELLP nu poate fi prevenit, deoarece cauza este necunoscută. Cu toate acestea, există mai multe moduri pe care femeile însărcinate le pot face pentru a reduce riscul acestei afecțiuni, și anume:

• Trăiți un stil de viață sănătos mâncând alimente sănătoase, cum ar fi legume, fructe, proteine ​​și cereale integrale. Faceți exerciții regulate pentru a evita diabetul sau hipertensiunea arterială.
• Efectuați controale de sarcină de rutină conform programului stabilit de medic.
• Consultați imediat un medic dacă aveți simptome asociate cu sindromul HELLP, preeclampsie sau eclampsie, astfel încât acestea să poată fi tratate imediat.

Complicații ale sindromului HELLP

O serie de complicații ale sindromului HELLP sunt destul de grave, inclusiv:

• accident vascular cerebral
• Ruptură hepatică sau ruptură a ficatului
• Insuficiență renală acută
• Tulburări ale sistemului respirator
• Edem pulmonar (acumulare de lichid în plămâni)
• Sângerare continuă în timpul travaliului
• Coagulare intravasculară diseminată (coagulare intravasculară diseminată/DIC), și anume cheaguri de sânge și sângerări care apar în același timp
• Abrupția placentară, care este o afecțiune în care placenta este parțial sau complet separată de peretele uterin înainte de momentul nașterii.