Sindromul Asherman - Simptome, cauze și tratament - ​​Alodokter

Sindromul Asherman este condiție când țesut cicatricial formatîn uter sau col uterin. Această afecțiune, cunoscută și sub numele de aderențe uterine, este un caz rar și este cel mai adesea experimentată de femeile care au suferit recent o intervenție chirurgicală pe uter, inclusiv chiuretaj.

Practic, țesutul cicatricial este țesut care se formează în timpul procesului de vindecare a rănilor. Aceste răni pot apărea din diverse motive, cum ar fi arsuri, cicatrici de variolă, până la cicatrici chirurgicale.

În sindromul Asherman, țesutul cicatricial se formează în uter și face ca interiorul peretelui uterin sau al colului uterin să se lipească, determinând uterul să se micșoreze în dimensiune.

În funcție de severitate, sindromul Asherman este împărțit în trei, și anume:

  • Nivel ușor, care este o afecțiune când apar aderențe uterine în mai puțin de o treime din cavitatea uterină
  • Nivel moderat, care este o afecțiune când apar aderențe uterine într-o treime până la două treimi din cavitatea uterină
  • Nivel sever, care este o afecțiune când apar aderențe uterine în mai mult de două treimi din cavitatea uterină sau aproape în toate părțile uterului

Cauzele sindromului Asherman

În cele mai multe cazuri, sindromul Asherman apare după ce pacientul este supus unei proceduri de chiuretaj. Această procedură de chiuretaj se efectuează de obicei după un avort spontan sau după ce se confruntă cu o afecțiune în care placenta este reținută în uter (retenție placentară).

Riscul de a dezvolta sindromul Asherman este crescut dacă procedura de chiuretaj este efectuată la 2-4 săptămâni după naștere. În plus, cu cât sunt efectuate mai multe proceduri de chiuretaj (de peste 3 ori), cu atât este mai mare riscul de a dezvolta sindromul Asherman.

Pe lângă procedura de chiuretaj, sindromul Asherman poate apărea și la femeile care au următoarele afecțiuni:

  • Ați avut vreodată o naștere prin cezariană sau ați avut suturi uterine pentru a opri sângerarea?
  • În curs de radioterapie sau radioterapie în zona pelviană
  • Suferă de infecție a organelor de reproducere
  • Sufer de tuberculoză sau schistosomiază
  • Suferind de endometrioză
  • Ați suferit o intervenție chirurgicală pentru a elimina fibroamele sau polipii

Simptomele sindromului Asherman

Fiecare pacient poate prezenta simptome diferite, în funcție de severitate. Următoarele sunt simptomele sindromului Asherman împărțite la severitate:

Nivel de lumină

La un nivel ușor, este posibil ca unele bolnave să nu prezinte deloc niciun simptom, iar ciclul menstrual poate continua în mod normal. Cu toate acestea, în anumite cazuri, persoanele care suferă pot prezenta și simptome precum hipomenoreea sau menstruația care iese doar puțin.

Nivel mediu

La un nivel moderat, pacienta poate prezenta simptome de hipomenoree din cauza aderențelor uterine extinse. Dacă țesutul cicatricial acoperă o parte a colului uterin, pot apărea și crampe și dureri abdominale, deoarece uterul va încerca mai mult să împingă sângele afară.

Nivelul greutății

La niveluri severe, unele dintre simptomele care pot fi experimentate sunt:

  • Amenoree sau deloc menstruație
  • Crampe sau dureri abdominale, din cauza blocării fluxului menstrual în uter
  • Menstruația retrogradă, care este o afecțiune în care fluxul sanguin menstrual nu curge în afara corpului, ci în cavitatea pelviană

În sindromul Asherman moderat sau sever, pacienta poate avea dificultăți în a concepe sau poate avea un risc crescut de avort spontan dacă este posibilă sarcina.

Când să mergi la medic

Consultați-vă cu medicul dumneavoastră dacă aveți simptomele menționate mai sus. Aceste simptome pot apărea din cauza altor probleme de sănătate. Prin urmare, este necesară o examinare precoce pentru a obține un diagnostic precis și pentru a accelera tratamentul.

Diagnosticul sindromului Asherman

Pentru a diagnostica sindromul Asherman, medicul va începe prin a întreba simptomele sau plângerile pacientului, antecedentele de naștere sau chiuretaj și istoricul medical general al pacientului.

După aceea, medicul va efectua un examen fizic și câteva alte examinări de susținere, cum ar fi:

  • Teste hormonale, pentru a verifica dacă există probleme hormonale care declanșează tulburări menstruale
  • Ecografia transvaginala, pentru a vedea conditiile din uter si colul uterin, trompele uterine si zona pelviana prin introducerea unui dispozitiv cu ultrasunete prin vagin
  • Histeroscopie, pentru a vedea starea interiorului uterului, prin introducerea unui tub mic cu o cameră (histeroscop)
  • Histerosalpingogramă (HSG), pentru a vedea starea uterului cu fotografii cu raze X și cu ajutorul unui colorant special care este introdus în uter
  • Histerosonografie, pentru a vedea starea uterului cu ultrasunete și cu ajutorul unei soluții saline (sare) care este introdusă în uter
  • RMN pelvin, pentru a vedea starea uterului dacă metodele anterioare nu pot fi făcute, de exemplu din cauza aderențelor foarte largi ale uterului
  • Teste de sânge, pentru a verifica alte afecțiuni care ar putea cauza sindromul Asherman

Tratamentul sindromului Asherman

Sindromul Asherman este tratat cu o intervenție chirurgicală care are ca scop îmbunătățirea dimensiunii și formei cavității uterine. Operația se efectuează cu ajutorul unui histeroscop. Această operație este preferată pacienților cu sindrom Asherman care suferă de durere și doresc să rămână însărcinate.

Când se efectuează operația, medicul va acorda pacientului anestezie generală pentru ca pacientul să nu simtă durere. După aceea, medicul va îndepărta țesutul cicatricial și va elibera aderențele din uter folosind un mic instrument chirurgical care este atașat la capătul histeroscopului (tub mic cu o cameră).

După ce țesutul cicatricial este îndepărtat, medicul va plasa un mic balon în interiorul uterului pentru câteva zile. Acest lucru se face pentru a se asigura că cavitatea uterină rămâne deschisă în timpul perioadei de vindecare și că aderările nu reapar.

Pentru a preveni infecția din cauza intervenției chirurgicale, medicul poate prescrie antibiotice. Medicii pot administra, de asemenea, hormonului estrogen, care funcționează pentru a ajuta peretele uterin să se recupereze, astfel încât pacienții cu sindrom Asherman să aibă o menstruație normală.

După câteva zile, medicul poate repeta histeroscopia pentru a vedea dacă intervenția chirurgicală anterioară a avut succes și nu mai există aderențe în uter. După acțiune, mai există posibilitatea ca aderările să reapară. Prin urmare, medicul va sfătui pacienta să aștepte 1 an pentru a rămâne însărcinată.

Complicațiile sindromului Asherman

Complicațiile pot apărea la femeile care rămân însărcinate după ce au fost supuse unui tratament pentru sindromul Asherman. Unele dintre complicații sunt:

  • Naștere prematură
  • Bebeluși născuți cu greutate mică
  • Anomalii ale uterului
  • Placenta accreta

Deși rare, următoarele complicații pot apărea și ca urmare a procedurii histeroscopice:

  • Sângerare
  • Perforația uterină, care este o rană penetrantă care apare în peretele uterin
  • Infecție pelvină

Prevenirea sindromului Asherman

Sindromul Asherman este greu de prevenit. Riscul poate fi însă redus dacă chiuretajul este efectuat cu atenție și asistat de ultrasunete. În plus, se consideră că administrarea de terapie hormonală femeilor după o intervenție chirurgicală uterină reduce riscul sindromului Asherman.


$config[zx-auto] not found$config[zx-overlay] not found