pictopub.com

Craniosinostoza este un defect congenital în care fontanela se închide prematur. Ca urmare, capul bebelușului se dezvoltă anormal și face ca capul copilului să arate imperfect.

La început, osul craniului nu este un singur os întreg care stă singur, ci o combinație de mai multe oase conectate prin coroană. Coroana va rămâne deschisă până când copilul împlinește 2 ani, astfel încât creierul bebelușului să se poată dezvolta. Apoi, coroana se va închide și va forma un os solid al craniului.

La bebelușii cu craniosinostoză, fontanela se închide mai repede înainte ca creierul copilului să fie complet format. Această afecțiune face ca creierul să împingă osul craniului, astfel încât forma capului bebelușului devine disproporționată.

Dacă este lăsată netratată, craniosinostoza poate provoca modificări permanente ale formei capului și a feței. Presiunea din interiorul cavității capului poate crește și poate duce la afecțiuni grave, cum ar fi orbirea și moartea.

Simptom Craniosinostoza

Semnele de craniosinostoză apar de obicei la naștere și devin mai pronunțate după câteva luni. Aceste semne includ:

• Coroana sau partea moale a capului copilului nu se simte.
• Fruntea arată ca un triunghi, cu spatele capului lat.
• Forma frunții este parțial plată și parțial proeminentă.
• Poziția unei urechi este mai înaltă decât a celeilalte urechi.
• Forma capului bebelușului este mai mică decât a bebelușilor de vârsta lui.
• Forma anormală a capului, cum ar fi alungită și plată, sau arată plat pe o parte.

Când să mergi la medic

Urmați programul de imunizare recomandat. Pediatrul va monitoriza creșterea și dezvoltarea copilului în timpul imunizării, inclusiv creșterea capului copilului. Dacă bănuiți că există o anomalie în dezvoltarea sau forma capului copilului, nu întârziați să consultați imediat un medic.

Trebuie remarcat faptul că capul unui copil cu formă anormală nu indică întotdeauna craniosinostoză. Această afecțiune poate apărea din cauza faptului că bebelușul doarme prea des pe o parte a corpului, fără a-și schimba pozițiile. Prin urmare, este nevoie de un examen medical pentru a fi sigur.

Cauze și factori de risc Craniosinostoza

Nu se știe ce cauzează craniosinostoza, dar se crede că afecțiunea este legată de factori genetici și de mediu. De asemenea, se crede că craniosinostoza este declanșată de afecțiuni care pot afecta dezvoltarea craniului unui copil, cum ar fi sindromul Apert, sindromul Pfeiffer și sindromul Crouzon.

Riscul ca bebelușul să dezvolte craniosinostoză este mai mare la femeile care au boli tiroidiene sau care iau medicamente tiroidiene în timpul sarcinii. Același risc poate fi experimentat și de femeile care folosesc medicamente pentru fertilitate, cum ar fi: clomifen, înainte de a rămâne însărcinată.

Diagnostic Craniosinostoza

Pentru a confirma craniosinostoza, medicul va efectua următoarele teste:

• Examinarea capului bebelușului prin examinarea coroanei și a anomaliilor capului.
• Imagistica cu o scanare CT pentru a vedea oasele craniului mai detaliat.
• Testare genetică pentru a determina o tulburare genetică suspectată.

Tratament Craniosinostoza

Craniosinostoza de severitate uşoară sau moderată nu necesită tratament specific. Medicul va sfătui pacientul să poarte o cască specială, pentru a îmbunătăți forma craniului și pentru a ajuta la dezvoltarea creierului. Cu toate acestea, cele mai grave cazuri de craniosinostoză sunt tratate prin intervenție chirurgicală.

Intervenția chirurgicală pentru craniosinostoză depinde de severitatea craniosinostozei și dacă există o anomalie genetică subiacentă. Scopurile intervenției chirurgicale sunt de a reduce și de a preveni presiunea asupra creierului, de a face loc în craniu pentru ca creierul să se extindă și de a îmbunătăți forma craniului.

Există două tipuri de intervenții chirurgicale care pot fi efectuate pentru a trata craniosinostoza și anume:

• Interventie chirurgicala endoscop

  Această intervenție chirurgicală se efectuează la sugari sub 6 luni. Această procedură necesită doar o zi de spitalizare și nu necesită o transfuzie de sânge. După această procedură, se poate face terapia cu o cască specială pentru a îmbunătăți forma craniului.

• Interventie chirurgicala deschis

  Această procedură se efectuează la sugari peste 6 luni. Operația deschisă necesită trei până la patru zile de spitalizare și transfuzii de sânge.

Complicații Craniosinostoza

Craniosinostoza ușoară lăsată netratată poate provoca modificări permanente ale formei capului și a feței. Drept urmare, persoanele cu craniosinostoză se simt rușinate să se amestece cu societatea.

Pacienții cu craniosinostoză severă sunt expuși riscului de creștere a presiunii intracraniene (presiune în cavitatea capului). Dacă este lăsată netratată, creșterea presiunii intracraniene poate duce la următoarele afecțiuni grave:

• Tulburări de dezvoltare
• Tulburări de mișcare a ochilor
• Tulburări cognitive (învățare și gândire)
• Convulsii
• Orbire